Nu ne mai impresioneaza nimic in ziua de azi. Pe fondul crizei, companiile autohtone si multinationale s-au apucat de "restructurari" masive. Cand iesim cu colegii sa mancam in timpul zilei, mai tragem cate o gluma "Cati oameni pe strada la ora asta...ti-am zis ca tara e plin de someri!" Prin aceste randuri ma refer la criza exagerata din tara, pe baza careia peste 50.000 de anagajati au fost trimisi in somaj pana acum. Nu trebuie sa fi economist sa realizezi ca aceste "strategii" vor duce pe termen lung la adevarata criza. Sa vedem, ce se intampla mai exact cu aceasta tendinta, HYPE-ul din Romania.
In primul rand, ce este hype-ul? Konrad l-a descris destul de clar: "Seamana cu moda, insa difera in ceea ce priveste ritmul lui. Devine cunoscut mai rapid, si moare tot in acelasi ritm."
Am observat acest fenomen de numeroase ori si in lumea web 2.0. In primul rand era dotcom boom-ul, care rezulta din politica unilaterala aplicata de companii in lumea web 1.0. A venit apoi Friendster, ca un prim pas al Social Networking-ului. Ford a initiat un dialog intre clientii online si companie prin numeroase proiecte, dar care au esuat rapid datorita mesajelor cenzurate de firma. A inceput hype-ul! Au urmat MySpace, Hi5 si Facebook (printre altele). A inceput o isterie SN, care tine pana in prezent datorita varietatii de API-uri si functiilor care pot fi accesate prin intermediul conturilor. Totusi, mi s-a parut cam stupid si absurda idea de "poweruser" pe aceste site-uri. Mai exact, cu cat mai multi prieteni sau comment-uri ai cu atat esti mai popular.
A sosit timpul lui Twitter, unde unii au chiar peste 50.000 de followeri/follows si tweet-eaza toata ziua cum si pe unde apuca (mobile, pc, etc). Idea e buna, (si eu personal sunt fan Twitter) insa n-ar trebui sa exageram si cu aceasta platforma de microblogging ca pana la urma sa-si piarda si el farmecul. Pe de alta parte au aparut numeroase aplicatii, si site-uri care ofera posibilitatea utilizatorilor sa trimita muzica followerilor, sa voteze, etc, contribuind astfel la fenomenul numit social webbing.
Morala: nu conteaza daca e vorba de criza economica, de social media, sau de alte fenomene care asa cum au aparut s-au si uitat (desi, astia doi nu vor), trebuie sa realizam ca noi (utilizatorii) suntem cei care contribuim cel mai mult la modul in care acestea vor fi tratate de opinia publica...asa ca nu merita sa exageram in nici o directie.
In primul rand, ce este hype-ul? Konrad l-a descris destul de clar: "Seamana cu moda, insa difera in ceea ce priveste ritmul lui. Devine cunoscut mai rapid, si moare tot in acelasi ritm."
Am observat acest fenomen de numeroase ori si in lumea web 2.0. In primul rand era dotcom boom-ul, care rezulta din politica unilaterala aplicata de companii in lumea web 1.0. A venit apoi Friendster, ca un prim pas al Social Networking-ului. Ford a initiat un dialog intre clientii online si companie prin numeroase proiecte, dar care au esuat rapid datorita mesajelor cenzurate de firma. A inceput hype-ul! Au urmat MySpace, Hi5 si Facebook (printre altele). A inceput o isterie SN, care tine pana in prezent datorita varietatii de API-uri si functiilor care pot fi accesate prin intermediul conturilor. Totusi, mi s-a parut cam stupid si absurda idea de "poweruser" pe aceste site-uri. Mai exact, cu cat mai multi prieteni sau comment-uri ai cu atat esti mai popular.
A sosit timpul lui Twitter, unde unii au chiar peste 50.000 de followeri/follows si tweet-eaza toata ziua cum si pe unde apuca (mobile, pc, etc). Idea e buna, (si eu personal sunt fan Twitter) insa n-ar trebui sa exageram si cu aceasta platforma de microblogging ca pana la urma sa-si piarda si el farmecul. Pe de alta parte au aparut numeroase aplicatii, si site-uri care ofera posibilitatea utilizatorilor sa trimita muzica followerilor, sa voteze, etc, contribuind astfel la fenomenul numit social webbing.
Morala: nu conteaza daca e vorba de criza economica, de social media, sau de alte fenomene care asa cum au aparut s-au si uitat (desi, astia doi nu vor), trebuie sa realizam ca noi (utilizatorii) suntem cei care contribuim cel mai mult la modul in care acestea vor fi tratate de opinia publica...asa ca nu merita sa exageram in nici o directie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu